Pink Floyd si maneaua educativa

Acum, daca tot nu am ce face mai bun, incerc sa emit pareri, care mai de care mai generalizatoare si care, sa arate posteritatii, lumii intregi si universului cunoscut, cat de critica si atotcuprinzatoare este viziunea mea despre lume.
In aceasta analiza nebanuit de structurata, una dintre marile probleme se refera la EDUCATIA PRIN MUZICA.

Chiar daca in vestitul grup Pink Floyd, trei dintre membrii fondatori ai formatiei (Roger Waters, Richard Wright si Nick Mason) erau la infiintare, studenti la Facultatea de Arhitectura din Institutul Politehnic Regent Street, ei au realizat una dintre cele mai celebre si fredonate bucati ale timpului

We dont need no education.
We dont need no thought control.
No dark sarcasm in the classroom.
Teacher, leave those kids alone.
Hey, teacher, leave those kids alone!
All in all its just another brick in the wall.
All in all youre just another brick in the wall.

Asadar, ce daca baietii din trupa aveau studii?. Elevii nu vor scoala, asa ca vor compune pentru ei. Ei sunt segmentul tinta. Ei vin la concerte, ei dau banii pe bilete… Au aparut filme peste tot pe muzica asta, reprezentand hiene de profesori cu tupeu, care obligau copii sa invete. Si sa te tii carti aruncate si miscari “scolaresti” dupa asta.

Si mai sunt sute de exemple probabil in acest sens.
(Doamne, ce-mi place Pink Floyd, si i-am dat tocmai pe ei drept exemplu negatv. Drept compensare, am sa ma autopedepsesc cu ascultarea de 20 de ori a lui “Money”, tot a lor, cu versurile alea de belea : “Money, get away / Get a good job with good pay and you’re okay )… Ascultati si voi …

[ 5 secunde moment de nostalgie, cu fredonarea melodiei, in timp ce gandul zboara spre marirea cu 50% a salariului]

La fel si la noi, ca tot importam cele mai distructive atitudini. Daca regretatul George Pruteanu si-a ridicat vocea impotriva manelelor, considerandu-le factor suburban de educatie, de suprimare non-constienta a valorilor reale, au iesit la rampa “elitele” manelismului de atunci, politicieni vajnicii aparatori ai diversitatii, iar promovarea acestui gen muzical se continua si acum pe posturile tv care se considera “cu pretentii”. Nu conteaza ce vor face acesti tineri peste ani, nu conteaza ca subconstientul lor este bombardat cu tendinte non-valorice, conteaza ca postul tv sa aiba audienta.

[ aici as fi vrut sa trantesc o manea. Dar ori ca nu am gasit nici una mai de doamne-ajuta, ori m-am gandit ca vin aia cu turnulete la case sa faca scandal, cert este ca nu postez nici o manea dom'le. ]

Situatia in invatamant, zic eu ca tine de zona SOCIALULUI cu implicatiile sale, dintre care cele mai importante, in opinia mea, sunt familia, mass-media, scoala (in ACEASTA ordine a prioritatii).
Haideti sa luam un exemplu banal : copilul il vede pe tatal sau, de la varste fragede, ca acesta vine de la serviciu si sta pe postul Taraf sau pe filme. Educatia sa va fi marcata de ceea ce vede la televizor. Micul manelist fara voie, mai tarziu va cauta nu numai sa-l imite pe tatal sau ci, mai mult chiar, va cauta sa-l depaseasca. Si sa luam si cazul aceluiasi copil care l-ar fi vazut pe acelasi tata, uitandu-se la Discovery Channel, Discovery Science, National Geographic, History, Animal Planet si care, pe masura derularii emisiunii, ar fi comentat favorabil cele vazute…
Credeti ca in subconstientul lui bebe va exista o diferenta ?

[ prof. ing. Georgian Craciun ]

Publicat on Martie 22, 2009 at 8:00 pm


The URI to TrackBack this entry is: http://georgian.edublog.ro/maneaua-educativa/trackback/

Feed RSS pentru acest articol.

3 comentarii Leave a comment.

  1. on Octombrie 3, 2009 at 10:06 pm halo Said:

    “Another brick in the wall” nu a fost scrisă pentru un public “target”, sau pentru audienţă… este o melodie mult mai profundă (cel puţin din punct de vedere al versurilor)… probabi este un ecou al subconştientului compozitorului, care a avut parte de profesori agresivi / duri în şcoală… dar poate fi interpretată la un nivel mult mai înalt, ca o chemare la luptă împotriva oricărui sistem uniformist de tip “ochelari de cal”… poate fi chiar exemplul cel mai bun de luptă a tinerilor care îşi văd părinţii ascultând manele şi urmărind Taraf, dar care nu sunt de acord ca această atitudien şi ideile respective să le fie imprimate şi lor…

  2. on Octombrie 3, 2009 at 10:29 pm georgian Said:

    Poate aveti dreptate. Pana la un punct, muzica lor a fost catalogata drept progresiva…
    Insa incepand cu “The Wall”, muzica lor a intrat in categoria muzicii comerciale…

  3. on Martie 22, 2010 at 5:33 am online Said:

    Da, probabil, de aceea este

Leave a Comment